.jpg)
Suntem martori la cea mai importantă schimbare la față a competițiilor europene din utlimele decade. Fotbalul de cea mai înaltă calitate de pe Bătrânul Continent este în continuă dezvoltare, iar noi trebuie să ne asigurăm că orice evoluție este înțeleasă pe deplin. În acest articol, vom vedea ce lucruri se schimbă, ce rămâne la fel și la ce ne putem aștepta de la această nouă eră a competițiilor europene.
UEFA a fost, este și va rămâne personajul principal în fotbalul european. Încă de la mijlocul secolului 20 forul de la Nyon a inovat tot ce știm despre acest sport și a încercat să țină pasul cu schimbările societății.
Cupa Campionilor Europeni a fost introdusă în 1955, ca o reacție la popularitatea de care meciurile amicale între granzii europeni se bucura. Restul istoriei acestei competiții este arhicunoscută, drept pentru care nu vom zăbovi mult asupra acestui subiect.
Hegemonia lui Real Madrid, anii de glorie în care nu existau grupe, ci doar faze eliminatorii și prezența exclusivă a echipelor campioane reprezintă începutul celei mai tari competiții inter-cluburi din istoria fotbalului.
Începând cu anul 1992, Champions League ia naștere și fotbalul european ia forma pe care o cunoșteam până la începutul acestui sezon, cea a sistemului cu grupe.
Alte competiții precum Cupa Cupelor, Cupa UEFA sau Supercupa Europei au reprezentat alți pași importanți care au contribuit la fundația fotbalului european.
Astăzi, UEFA Champions League, UEFA Europa League și UEFA Conference League sunt cele trei mari turnee care aduc împreună elita europeană în fiecare sezon.
Formatul curent al competițiilor europene poate pune în dificultate chiar și cei mai pasionați suporteri, mai ales pe fondul lipsei explicațiilor clare și întrebărilor lăsate fără răspuns.
Din sezonul 2024/2025, competițiile UEFA renunță la faza grupelor și aduc în prim plan ceea ce este denumit în sport drept „Modelul Elvețian” sau, mai simplu zis, Faza Principală.
Astfel, suntem martori la următoarele schimbări importante, pe care le vom trece în oglindă cu fostul format:
Înainte | Acum |
32 de echipe erau împărțite în funcție de coeficient în grupe de câte patru, câte una din fiecare urnă valorică. Fiecare echipă juca tur-retur cu restul de 3 echipe din grupă, un total de 6 meciuri; | 36 de echipe iau parte la Faza Principală, care arată la prima vedere ca un campionat clasic. Totuși, fiecare participant joacă doar împotriva a 8 echipe, într-o singură manșă, Astfel, avem 4 meciuri acasă și 4 în deplasare, jucate împotriva a doi adversari din fiecare urnă valorică, stabilite în urma unei trageri la sorți efectuată de către un computer. Excepție face Conference League, unde sunt 6 urne, iar fiecare participant are un singur oponent din fiecare. |
După faza grupelor, primele 2 echipe se calificau în șaisprezecimi, urmând ca locul 3 să retrogradeze în următoarea competiție valorică pentru UCL și UEL. În continuare, aveam parte de un tablou clasic până la trofeu: optimi, sferturi, semifinale în dublă manșă, plus finala într-o singură manşă; | După faza principală, locurile 1-8 merg direct în optimile competiției. Locurile 9-24 joacă un playoff pentru accederea în optimi, iar locurile sunt 25-36 sunt eliminate definitiv din competițiile europene pentru sezonul în curs. Astfel, retrogradarea în altă competiție nu mai este posibilă. Mai apoi, tabloul clasic își păstrează forma de până acum. |
Numărul total de meciuri se ridica la 125. | Numărul total de meciuri ajunge la 189. |
Urnele valorice de la tragerea la sorți sunt determinate în funcție de coeficient, care este calculat în funcție de performanțele cluburilor din țara respectivă în ultimele sezoane.
Însă până la Faza Principală, unele cluburi, printre care și echipele din campionatul României, trebuie să treacă prin fazele preliminare ale competiției.
Pentru UCL, campioana României ajunge în turul I preliminar, pe „Traseul Campioanelor”, care o împiedică să întâlnească adversari prea puternici, ca locul 4 din Franța, ci doar alte campioane din țări cu un coefiecient comparabil.
Pentru UEL și UECL, reprezentantele României pornesc, de asemenea, din primul tur preliminar, unde în funcție de coeficientul propriu, pot întâlni adversari mai bine sau mai slab cotați.
Structura meciurilor în Faza Principală este simplă, cu 4 meciuri acasă și 4 meciuri în deplasare împotriva celor 8 adversari. Totuși, faptul că fiecare echipă are adversari diferiți poate duce la dificultăți referitor la memorarea meciurilor.
Pe lângă evoluția continuă de care am discutat mai devreme, UEFA are și unele motive practice pentru care o schimbare era necesară în competițiile inter-cluburi.
Totuși, pentru a păstra un echilibru între comunicările oficiale și zvonurile fanilor, vom prezenta ambele perspective.
Principalele motive oficiale invocate de forul european pentru efectuarea acestei schimbări de format au fost:
Oportunități pentru echipele mai slab cotate: Faptul că în trecut, faza grupelor putea deveni o misiune imposibilă pentru echipele slab cotate este de nedezbătut. Astfel, printr-o tragere la sorți în care ai inclusiv o adversară din propria urnă valorică, poți să lupți de la egal la egal pentru puncte în meciuri în care raportul valoric este comparabil;
Fanii vor vedea mai multe meciuri: Precum am menționat anterior, numărul de meciuri a crescut considerabil, iar variantele pentru o seară de Champions League sau Europa League pot fi, cu siguranță, mai ofertante pentru privitori.
Numărul de meciuri tari va crește: La fel ca pentru echipele mai slab cotate, granzii europeni vor avea de asemenea parte de meciuri cu un adversar din aceeași urnă, motiv pentru fanii nu vor trebui să aștepte fazele eliminatorii pentru meciurile cu adevărat tari.
De cealaltă parte, fanii au suspiciuni privind unele motive neoficiale care ar fi putut cântări la fel de mult în decizia celor de la UEFA, precum:
Răspuns pentru Superliga Europei: Haosul creat de un număr de cluburi europene prin propunerea Superligii Europei a generat automat și reacții de la Nyon. Astfel, mulți fani suspectează ca formatul elvețian propus de UEFA este o reacție directă care poate face uitate planurile privind o eventuală Superligă;
Număr mai mare de meciuri = Creștere de venituri: Cu riscul de a crea o inflație fotbalistică și a suprasolicita jucătorii, care amenință inclusiv cu greva, UEFA a crescut considerabil numărul de meciuri pentru competițiile europene. Deși numărul mare de meciuri este ofertant pentru fani, acesta aduce cu sine și o creștere substațială de venituri din publicitate și drepturi TV pentru UEFA.
Pe lângă schimbările care se observă cu ochiul liber, avem parte și de un număr de modificări financiare pentru competițiile europene. La fel ca până sezonul trecut, UCL râmâne de departe „masa bogaților”, în timp ce următoarele două competiții au parte de un Prize Pool semnificativ mai mic.
Astfel, haideți să facem o trecere în revistă a tuturor aspectelor financiare pentru competițiile UEFA din sezonul 2024/2025:
Competiția europeană de prim rang conduce în continuare topul financiar de la mare distanță. Suma totală destinată UCL este de 2,437 miliarde de euro pentru sezonul 2024/2025, în comparație cu 2,03 miliarde sezonul trecut. Aceștia sunt împărțiți astfel:
Starting Fee (25%): Banii alocați echipelor participante în faza principală reprezintă un sfert din suma totală;
Pe baza coeficientului (30%): O schimbare majoră adusă de UEFA este reprezentată de un sistem prin care coefiecientul național aduce sume mai mari echipelor din campionatele puternice;
Drepturi TV (15%): La fel ca până acum, drepturile de televizare reprezintă un factor major pentru orice competiție de fotbal;
Pe baza performanței (30%): Nu în ultimul rând, criteriul sportiv este cotat foarte bine de către UEFA, care premiază performanțele echipelor care ajung departe în turneu. Din acest motiv, această sumă a crescut cu 33% față de sezonul trecut. (de la 513 milioane de lire la 771 milioane)
În concluzie, sumele prezente în principala competiție europeană sunt impresionante și reflectă nivelul de performanță de care participantele trebuie să dea dovadă.
Pentru o mai bună perspectivă, putem face o trecere în revistă a sumelor pe care o echipă participantă în UCL le primește:
18,62 milioane de euro pentru calificarea în faza principală;
2,1 milioane de euro pentru victorie;
700,000 de euro pentru egal;
Astfel, o eventuală câștigătoare de UCL ar putea aduna între 80 și 100 de milioane de euro, în funcție de numărul victoriilor de pe parcurs.
A doua competiție valorică în Europa vede o scădere semnificativă față de UCL. Totuși, suma totală nu este de neglijat: 465 de milioane de euro. Drept exemplu, vom calcula banii pe care campioana României, FCSB, îi poate câștiga în UEL:
3,63 milioane pentru calificarea în Faza Principală;
630,000 de euro pentru victorie;
210,000 de euro pentru egal.
Deși suma totală nu a crescut față de sezonul trecut, Europa League rămâne o competiție interesantă, care vede o creștere în calibrul participantelor de la an la an.
A treia competiție europeană nu are, de asemenea, parte de tratementul pe care îl primește UCL. Suma totală alocată este neschimbată față de sezonul trecut și râmâne în continuare 235 de milioane de euro.
Sumele pe care un club le primește sunt următoarele:
1,8 milioane de euro pentru calificarea în Faza Principală;
500,000 de euro pentru victorie;
166,000 de euro pentru egal.
În concluzie, fondul premiilor va afecta mai mult ca niciodată cluburile de diferite nivele. Astfel, riscul de a crea o prăpastie între UCL și restul competițiilor este din ce în ce mai accentuat.
Totuși, performanța sportivă este premiată mai bine ca niciodată, iar numărul mare de meciuri poate ajuta semnificativ un club mai slab cotat, mai ales în probleme de infrastructură, transferuri, salarii etc.
Desigur că vor exista nostalgici care cred că formatul precedent nu trebuia schimbat și că o astfel de modificare poate aduce dezavantaje. Totuși, schimbarea este naturală în fotbal și poate, cu siguranță, să aducă aspecte pozitive.
Mai mult decât atât, pentru o imagine de ansamblu, vom trece în revistă principalele aspecte pentru ambele tabere:
Număr crescut de meciuri de mare anvergură;
Potențial financiar crescut pentru cluburile care performează;
Varietate și meciuri echilibrate pentru echipele cotate mai slab.
Număr total prea mare de meciuri, care poate aduce suprasolictiare pentru jucători;
Impact negativ asupra ligilor naționale;
Diferențe de ordin financiar mult prea mari între competiții.
Fotbalul a fost mereu tărâmul disputelor, iar orice schimbare venită în sportul rege aduce de la sine păreri pro și contra. Deși majoritatea dintre noi nu am trăit pe viu alte competiții defuncte sau formate abandonate, putem spune cu siguranță că trecerea timpului a fost principalul factor care a liniștit apele.
Astfel, noi credem că nu formatul este principalul punct în minus pentru care fanii au nemulțumiri, ci schimbarea bruscă care ne scoate pe toți de pe cursul obișnuit al fotbalului european, pe care îl iubeam atât de mult.
Totuși, în concluzie, timpul va spune dacă această schimbare este benefică fotbalului și dacă trendul evoluției o dată la câteva decenii își menține rezultatele pozitive în fotbal.
